Daca ti-e dor de Nora Iuga…

…in carne si oase, desigur, da o fuga maine, mai pe seara, la ora 6, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45), sa o asculti citind poeme in avanpremiera din Ciinele ud e o salcie, volum aflat in pregatire, care va fi lansat la Bookfest 2013.  O vei putea asculta citind si pe Andra Rotaru, una dintre cele mai iubite poete din tanara generatie, din Lemur, volum de poezii  pentru care autoarea a obtinut de curind premiul „Tinarul poet al anului 2012”, in cadrul Galei Tinerilor Scriitori 2013.

Sa nu te mire daca la intrarea in librarie vei vedea un afis pe care scrie „Joia Linguritelor” caci acesta este numele evenimentului. Lingurite de poezie, lingurite de armonie, de lemn, de metal, de portelan…..Lingurite desenate….

Unul scurt: byron, pe 9 martie la MTR

Si nu oricum, ci unplugged. Incepand cu ora 22.oo, trupa va interpreta peise de pe albumele Forbidden Drama, A Kind of Alchemy si Perfect in versiuni complet acustice, uneori diferind considerabil de cele de pe albumele de studio. Intrarea va fi 30 de lei. Primele 50 de fete care trec pragul Clubului Taranului vor primi un cadou special din partea trupei. 

Daca vrei sa reasculti muzica celor de la byron pana la concert, sau acum ai auzit prima oara de ei si vrei sa afli  cum suna, primele doua albume de studio, Forbidden Drama si A Kind of Alchemy, sunt disponibile la download gratuit de pe blogul trupei: http://tinyurl.com/download-byron. Ne vedem la Muzeul Taranului Roman. Iubi, sper ca citesti, da?

 

„Oaşa”, din 19 ianuarie la MTR (Muzeul Taranului Roman)

Se intampla sa aud oameni spunand ca Bucurestiul iti ofera prea putine oportunitati de recreere, atunci cand ai buzunarele goale. Desigur, recreerea in baruri, la buza paharului, costa. Insa, innobilarea sufletului prin momente de admiratie a creatiilor artistice, se poate face la un pret insignifiant, ba chiar zero. Te invit asadar, sa vizitezi expozitia de fotografie „Oaşa„, alcatuita din lucrari ale  jurnalistului si fotografului Iulian Ignat si a  Parintelui Pantelimon Şuşnea. 

Cele 40 de fotografii expuse la Muzeul Taranului Roman, in perioada 18 – 29 ianuarie, redau „in instantanee necenzurate, viata si chipul de zi cu zi ale calugărului. Sunt imagini care nu isi propun sa prezinte neaparat o realitate, cat emotia clipei, caci fotografia e o poezie in imagini”, dupa cum spune Parintele Pantelimon. „Noi, la Oaşa, ca manastire, punem foarte mult accentul pe trairea directa, nemijlocita, a relatiei cu Dumnezeu si cu oamenii pe care El ni-i scoate in cale, lucru pe care atat eu cat si Iulian am incercat sa il surprindem in fotografiile din expozitie”.

O expozitie de fotografie ce are ca tema o manastire, asadar. O manastire relativ noua, construita in Muntii Sureanu, situata la 40 de kilometri fata de cea mai apropiata asezare umana si la peste 1.400 de metri altitudine.  Un loc aparte, pe care Iulian Ignat l-a descoperit in urma cu doi ani si despre care povesteste pentru PrinOrasulBucuresti, de data aceasta, in cuvinte.

Cum ai ajuns la Manastirea Oaşa?

Am ajuns la Oasa in iunie 2010 pentru a scrie un articol si am ramas acolo patru zile. Este o manastire foarte iubita de studenti, care vin acolo de mai multe ori pe an. O intalnire pe care studentii nu o rateaza este cea de ziua parintelui staret Iustin. Am ajuns cu o zi inaintea lor la Oasa si am coborat de pe munte impreuna cu ei.

Ce anume te-a convinsa sa o transformi intr-un  subiect de fotografie?

Viata monahala este un subiect fotografic foarte atragator pentru profesionisti, amatori, turisti. Insa depinde cum faci aceste fotografii, daca le faci pe fuga, intr-o excursie la manastire, sau le faci pe indelete si astfel poti prinde ceva mai adanc, mai incarcat de noante. Oasa este un subiect cu atat mai bun pentru fotografie cu cat calugarii sunt foarte deschisi si obisnuiti cu aparatul de fotografiat. Parintele Pantelimon umbla mai tot timpul cu el la indemana.

Cum s- a nascut expozitia?

In prima zi petrecuta acolo l-am cunoscut pe Parintele Pantelimon, am povestit o vreme despre fotografie in curtea manastirii . Apoi am intrat in atelierul sau cu icoane, a scos un laptop si mi-a aratat fotografiile sale. Nu mi-a venit sa cred cat de bune sunt! Prima oara am crezut ca un fotograf profesionist strain se aciuise o perioada la manastire si trasese toate acele cadre. Am inteles ca venim din lumi diferite dar la fotografie suntem pe aceeasi lugime de unda. Si m-am gandit ca daca in alea patru zile cat stau acolo imi vor iesi fotografii bune, voi incerca sa facem o expozitie impreuna.

Ce anume te-a impresionat cel mai mult in timpul sederii la Oasa?

Izolata, langa munte, lac, padure, Oasa este un loc care te impresioneaza, insa nu doar prin frumusetea peisajului. Inca ma gandesc cu drag la zilele petrecute acolo.  M-au impresionat slujbele, corul, seninatatea calugarilor, forta emotinala si spirituala pe care am simtit-o. M-as bucura sa ramana o particica din ea in fotografiile expuse la MTR.

Cum ai descrie – in cuvinte, de data asta, viata de calugar?

Particularitatea la Oasa este tineretea calugarilor, faptul ca multi dintre ei au terminat de curand facultati diverse. Altfel, despre viata calugarilor, imi place sa cred ca vorbesc mai bine fotografiile noastre.

Prin ce te vrajeste la o fotografie?

Este o intrebare frumoasa, multumesc pentru ea. Multi te intreaba ce aparat ai, cati pixeli si de astea. „Vrajit” este un cuvant foarte potrivit, sunt fotografii care ma fascineaza, au o doza de magie in ele. Nu sunt un admirator al imaginilor care diseaca, care pun totul pe tava, fara nici un sarm. Cand e vorba de magia unei fotografii, sau al oricarei arte, nu ne rezumam la ceva strict, cuantificabil, asa ca nu iti voi raspunde precis la intrebare. Ma vrajeste la fotografie faptul ca poate ingheta un moment irepetabil din viata si totodata poate fi o punte, o portita deschisa imaginatiei.

Expozitia a fost prezentata, in premiera la  Sibiu. De ce?

„Oasa” este o expozitie organizata de revista „Formula AS” cu ocazia aniversarii a 20 de ani. Initial s-a ales Sibiul pentru a  fi mai aproape de Oasa, ceea ce m-a bucurat. Indragesc Sibiul si cred ca este orasul cu cea mai activa viata culturala dupa Bucuresti. Imi pace foarte mult cand o expozitie ajunge in mai multe orase si nu are nici o importanta care-i primul.

Pe Iulian Ignat il poti citi saptamanal, in paginile reistei „Formula AS” (cu unele dintre reusite interviuri si reportaje din presa de pe la noi) si il poti intalni maine, joi, 19 ianuarie, de la ora 18, in sala Foaier a MTR, la vernisajul expozitiei „Oaşa”.