Arhiva | Mai, 2012

Cea mai frumoasa seara de marti

28 Mai

Doi prieteni dragi au pus la cale o seara de marti cu sampanie, muzica de Chopin si poezie. Si pentru ca refuz sa cataloghez intamplarea de maine seara in vreun fel, te las pe tine sa-ti imaginezi ce senzatii poate crea urmatoarea combinatie: degetele pianistei Madalina Pasol alergand sprintene de la un capat al altul al claviaturii, vocea grava (si usor emotionata, presimt) a poetului Romeo Radulea recitand opt dintre cele mai frumoase poezii ale sale, sampania care iti pisca limba, o pralina dulce amaruie. Se intampla pe 29 mai, de la 8 pm, la Cafepedia. Alaturi de Madalina si Romeo vor evolua Ioana Anastasiu Turcu (flaut), Angelica Mihaela Postu (pian) si Catalin Pasol (violoncel).

Am mai notat in agenda pentru saptamana aceasta „Noaptea literaturii europene la Bucuresti” (miercuri, de la 8.30 pm, la sediul Fundatiei Lowendal de langa Parcul Ioanid. Sper sa aiba spatiu suficient pentru ca am vazut deja 246 de confirmari de participare pe Facebook). Zece institute culturale au făcut o selecţie de literatură tradusă din nouă limbi şi publicată în română şi au invitat autori, actori, personalităţi media, care vor citi cu glas tare pana la miezul noptii. Vor trece pe acolo si Dan Lungu si Florin Filip. Si pentru ca imi place aroma de pipa, interesanta mi se pare si reuniunea propusa de Theodor Paleologu, joi pe 31 mai, de la 19.30, la Green Hours. La „Tabac Collegium” sunt invitati amatorii de pipe inscriptionate dar si de dezbateri pe teme filozofice, politice si de urbanism. Si pentru ca tot e campanie, daca esti rezident cu acte in regula al sectorului unu, nu iti lasa buletinul acasa pentru ca vei primi o pipa gratuit.

In loc de noapte buna, Mozart in interpretarea Madalinei :).

Anunțuri

S.O.S.

23 Mai

Efectele traiului nostru pe pamant se fac simtite acolo unde nici nu gandesti…..

Daca asta se intampla intr-unul dintre cele mai indepartate colturi ale pamantului, necalcat de picior omenesc, oare ce se intampla chiar aici, sub ochii nostri? Acolo, mii de pui de albatrosi isi gasesc sfarsitul, cu trupusoarele umflate de platicul indestructibil care plateste in Pacific…

Aici, in Bucuresti….

Te las pe tine sa continui povestea. Si nu pentru a ne ingrozi. Ci pentru a ne opri – orice gest, cuvant sau gand destructiv, cat inca mai este vreme.

S.O.S., S.O.S!

PS – greu sa nu-i iubesti

%d blogeri au apreciat asta: