Prima mea seara de dans contemporan. La MNAC!

3 Oct

Ieri seara, mi-am luat rochia de designer (roman), dresul si pantofii cu toc si m-am dus la spectacol. Dans contemporan, MNAC, unul dintre cei mai renumiti coregrafi ai Frantei, se impunea asadar o tinuta adecvata. Din respect fata de el si fata de mine, fata de arta. Ca o modalitate de sacralizare a unui moment diferit din zi, in care patrunzi intr-o alta dimensiune. In care iti imbraci trupul si sufletul in haine speciale. Observandu-i pe ceilalti spectatori, am observat ca eram aproape singura care gandea asa.

Bucurestiul este frumos noaptea, la MNAC. Pana sa inceapa spectacolul, am pretrecut cateva momente pe terasa de la etajul 4. Era liniste. Si nu pentru ca nu se mai auzea nici vuiet de masini, nici pasi de trecatori . De indata ce pasisem pe podeaua de lemn, se facuse liniste si pace in mine. Vantul adia silentios iar eu eram mai aproape de ingeri. Vedeam podul de la Basarab si Calea 13 Septembrie si totul parea sa faca parte dintr-o versiune mult imbunatatita a orasului. Imi imaginam inimie batand si gandurile zburand si ideile indraznete, transformate in planuri la discutate intre prieteni, in Centrul Vechi.

Inauntru era zapuseala. Asteptand sa se deschida draperiile, spectatorii scapau in sala cu exponate.

„Nu este voie sa vizitati muzeul la aceasta ora”, a intervenit prompt un barbat bine facut, grizonat, probabil paznic. Doar sa mergeti pana la toaleta, daca aveti nevoie. Nu stationati in fata exponatelor”. Ce faci cand te intalnesti cu o astfel de persoana? O sfidezi, prefacandu-te ca nu o auzi sau o respecti?  Dupa o scurta ezitare, in care  pareau sa nu intelega romana – la urma urmei, puteau fi straini, apostrofatii au ales a doua varianta. Oricum, comunicarea non verbala este adeasea mai graitoare decat orice cuvinte, iar atitudinea omului era suficient de expresiva.  Nu m-am gandit pana acum – momentul in care scriu aceste randuri, ca acesta ar putea fi un punct de plecare pentru interpretarea performance-ului de ieri seara al lui Boris Charmatz si Mederic Collignon, Improvizatie. 

Intr-un decor auster ca cel de aseara – peretii, podeaua acoperita cu o invelitoare negra, stalpii de sustinere a luminilor, artistul este mai mult decat oricand in centrul atentiei. Ochiul il urmareste nemilos si fiecare gest este scrutat cu atentie. Cu uimire si mirare, in cazul meu, obisnuta cu momente coregrafice gen „Lacul Lebedelor”. 

Boris si Mederic au intrat pe scena, ca doi prieteni, vorbind. Recuzita pentru Boris era deja pregatita, in milocul salii. Muzicianul s-a asezat pe jos si a inceput sa se joace cu diverse obiecte – o trompeta, alamuri puse intr-o punga, o jucarie de suflat, in timp ce coregraful a inceput sa discute cu publicul. „El isi vede de ale lui” a spus referindu-se la partenerul lui, care incepuse sa-si intinda „jucariile” pe jos. „Nu are nevoie de mine. Nu are nevoie nici de voi”.

Despre ce a fost vorba in spectacol, mi-e greu sa ma pronunt. Si nici nu vreau sa folosesc „o ora de simbioza maxima intre doi artisti”. Chiar daca in jurul meu s-a ras in anumite momente, am fost prea ocupata sa inteleg mesajul, pentru a schita vreun zambet. Mederic si-a folosit glasul, obrajii, intreg trupul pentru a crea un fundal sonor pe care Boris Charmatz sa se poata desfasura. Prin corpul sau atletic, ca sculptat, a exprimat starea de alienare, de decadenta a omului contemporan centrata in jurul muncii, sexului si banilor. Evident caricaturizat, exagerat, pentru ca noi sa intelegem. Si sa ne ingrozim. Timp de o ora, oamenii astia doi au fost niste caricaturi ale noastre, ale celor care nu vrem sa recunoastem ca suntem. Au scuipat, si-au bagat degetel in nas si in gura, au facut pe nebunii, s-au schimonosit in fel si chip.  La sfarsit, au devenit normali, aproape simpatici. Genul de oameni cu care ar fi placut si interesant sa intri in vorba, seara, intr-un pub.

Concluzia este: mai vreau!

Un răspuns to “Prima mea seara de dans contemporan. La MNAC!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: