O minune

26 Iul

Ma frec la ochi. Nu, nu visez. La inceput, nu m-am gandit ca ar putea exista. Nici macar nu stiam cum as vrea sa fie. Apoi, mi-am dorit sa fie. Mi se parea ca il gasesc odata cu topirea zapezilor si toamna, tarziu. Dar de fiecare data era altcineva. Am incetat sa mai cred. Eu nu, niciodata….., imi spuneam. Insa anul acesta, in timpul solstitiului de primvara, atunci cand se spune ca dorintele rostite din suflet devin realitate,  mi-am imaginat. A aparut pe la mijlocul lui aprilie si de atunci, fiecare clipa e o minune. Inflexiunile glasului atunci cand imi spune „puiul meu” sau „puiule”. Atingerea usoara a mainii lui, pe spatele meu, in timpul somnului. Sarutul de buna dimineata, pe care mai mult il ghicesc decat il simt… Rabdarea si calmul cu care imi accepta toanele si  imi demonteaza temerile. Staruinta lui tacuta, dar neabatuta de a ma face a lui.  Emailul de dimineata – pe care mi-l trimite atunci cand nu dormim impreuna, imi care imi spune cat de dor ii este de mine. Planurile pe care ni l facem deja pentru ziua noastra onomastica si pentru ziua mea de anul viitor. Dar probabil ca asa se intampla atunci cand in sfarsit gasim omul bun ….pentru noi.

Un răspuns to “O minune”

  1. Mircea 26 Iulie 2010 la 2:12 PM #

    Asa sa sune glasul unei inimi mari, plina acum de lumina si fericire? Un glas pe care am refuzat sa-l cred intemnitat, atat de puternic si totusi fara arme🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: